Leonid Dimov - Scrisori de dragoste

Vreau sa-ti vorbesc despre dragoste.
Ce poate fi mai interesant?
Universul
Infinitul
Tu
Si singurul om care te iubeste.
Si acesta, sub povara universului, a infinitului si a ta, nu mai poate tacea si-ti vorbeste despre dragoste.
Unii spun ca dragostea e de mai multe feluri.
Ne e adevarat.
Dragostea e una si indivizibila.
Este adinca.
Este delicata.
Este mai ales spontana.
Profunzimea, delicatetea, spontaneitatea insa nu pot fi singurele ei atribuite [ale dragostei].
Ele nu au nici o valoare daca [cand] nu sunt stranse in chinga statorniciei.-
Mi-ai spus ca ma iubesti.
Dar dragostea ta este adinca?
Sa presupunem ca eu as fi un factor pasiv.
Adica n-as face nimic ca sa-ti starnesc interesul.
Sunt sigur ca m-ai uita in 5 minute.
De aceea fac pe paiata, fac versuri, scriu scrisori, creez imprejurari care te-ar putea scoate din tatani, sunt cand gelos cand nepasator, cand bun cand rau, cand mincinos cand sincer.
Si daca n-as fi asa?
Te-as pierde fara doar si poate [fara putinta de intoarcere].
Dar dragostea ta e delicata?
Despre ce vorbim noi mai des?
Despre Andrei, despre Andriusa, despre Sasa, despre Mircea, [despre Cornel,] despre Eugen, despre Friedrich von Eulenspiegel, despre[lua-m-ar dracii]
[De multe ori ma ranesti adinc]
Uneori vorbim despre mine.
Si atunci ma [ranesti adanc] simt foarte prost.
Dar dragostea ta este spontana?
Mi-ai zvarlit vreodata bratele in jurul gatului?
M-ai sarutat vreodata pe neasteptate?
Mi-ai vorbit vreodata mult si pe nerasuflate?
Dar dragostea ta este statornica?
Sa nu mai vorbim.
Dar dragostea ta este?
Nu, Lucia. Nu, nu, nu, nu, de-o mie de ori nu.
Nu ma iubesti.
Si de ce?
Sa incercam s-o lamurim.
Intai sa trecem la mine.
Si s-o luam tot asa, pe puncte.
Dragostea mea este adinca.
Tu nesocotesti sperantele [nadejdile] mele cele mai indreptatite.
Si tu esti pentru mine icoana.
Tu te culci cu altii.
Si tu esti pentru mine fecioara.
Tu iubesti pe altii.
Si eu numai ca nu-ti fac scene, dar caut sa fiu cat mai discret.
Ai putea crede ca sunt slab de inger.
As putea insa sa ma suprim, dar mi-i dragostea prea adanca.
Si iubirea mea e delicata.
Ea te invaluie si nu te atinge.
Ea te ocroteste si nu te supara.
Ea te distreaza si nu te face sa plangi.
Si iubirea mea este statornica.
Nu mai e nevoie sa demonstrez.
Iata deci prima cauza a faptului ca nu ma poti iubi:
Dragostea mea e prea puternica
Ti-e teama sa nu te rastoarne.
Dar, eu am scris versuri frumoase
Eu ti-am scris povesti interesante
Eu ti-am aparut aureolat in nimb de para.
Si atunci ai inceput sa ma respecti.
Iata o a doua cauza:
Respectul omoara dragostea, omoara entuziasmul spontaneitatii, caldura, totul.
Iata si a treia pricina:
Oamenii iubesc in doua feluri.
Unii merg cu femeia la cimp, o dezbraca si o poseda.
Ei nu cunosc [stiu] nimic mai bun decit a te culca cu o femeie.
Si [Ei] au noroi in fundul sufletului lor.
Si nenorocire tie [- as zice eu -] daca noroiul lor are spirit.
Si sunt oameni carora nu le e frica sa ia, dar nici nu cer
Ei nu stiu sa posede
Ei stiu doar... sa mangaie.
Ei nu inoportuneaza ci trec discreti, in umbra zidurilor.
Ei nu urla ci zimbesc
Se vede ca tie iti plac cei dintai.
Si acum fac o profesiune de credinta.
Mi-esti draga.
Chipul tau salasluieste in inima mea si nu cred ca as putea simti o voluptate mai deplina ca ceea [decit aceea] pe care o simt cind confund chipul tau cu inima mea.
Eu nu cunosc adevarul
[Dar vreau sa-l cunosc]
Dar [Si] uneori sunt foarte aproape de el.
Crezi ca ai mai putea intalni pe cineva care sa fie mai [tot atit de] aproape?
Astept.
Astept ca [dragostea] sa nasca in inima ta iubirea.
Astept ca iubirea ta sa fie adanca, delicata, statornica.
Astept clipa cind [mi] te vei uita in ochii mei si-mi vei spune:
Mi-s dragi multe lucruri, mi-s dragi oamenii, mi-i draga viata, mi-s dragi stelele, mi-i drag dansul, dar si mai draga mi-e iubirea ta
Si atunci voi afla adevarul
Si atunci ti-l voi putea spune si tie.